Primarul comunei Bonțida, Emil Cărhaț, a exprimat public nemulțumirea administrației locale față de varianta actuală propusă pentru traseul drumului expres care urmează să traverseze zona. Edilul susține că proiectul afectează zeci de proprietăți și riscă să limiteze dezvoltarea localității.
- Pe acest subiect, puteți citi – Bonțidenii își apără pământul! Emil Cărhaț: „Traseul actual al drumului expres afectează terenurile bonțidenilor și dezvoltarea comunei”
„Urcarea pe drumul expres vine din Parcul Nokia, de pe ultimul drum care desparte Bonțida de Răscruci. Traseul urcă pe pământul bonțidenilor, afectând 30-40 de proprietăți. Dacă această urcare și coborâre de pe drumul expres deservește în principal parcul industrial de la Jucu, de ce se face pe terenul bonțidenilor?”, a declarat Emil Cărhaț.
Primarul a precizat că a transmis deja adrese oficiale către CNAIR și Consiliul Județean Cluj, prin care solicită revizuirea traseului: „Am făcut adrese oficiale către CNAIR și Consiliul Județean, prin care am transmis că nu suntem de acord cu varianta propusă, deoarece traversează zona locuită și afectează dezvoltarea localității. Am cerut consultări pentru identificarea unei rute ocolitoare, care să nu treacă prin intravilanul comunei”, a explicat Cărhaț.
- Pe acest subiect, puteți citi – Bonțidenii își apără pământul! Emil Cărhaț: „Traseul actual al drumului expres afectează terenurile bonțidenilor și dezvoltarea comunei”
Edilul avertizează că proiectul nu doar afectează terenurile agricole și gospodăriile, ci și separă Castelul Bánffy din Bonțida de castelul din Răscruci, două repere importante ale zonei: „Comuna Bonțida are un potențial important de dezvoltare în zona turismului și a relaxării. Autostrada, așa cum este gândită acum, ar despărți cele două castele și ar fragmenta zona destinată evenimentelor culturale și festivalurilor”, a spus primarul.
„Trebuie să ne apărăm interesele și să ne asigurăm că terenurile bonțidenilor sunt cât mai puțin afectate. Dacă Jucu beneficiază de acest drum, atunci este firesc ca el să fie construit pe terenul lor, nu pe al nostru”, a concluzionat Emil Cărhaț.