Un fond de investiții din Polonia analizează dezvoltarea unui aeroport cargo privat în zona Gherla, pe direcția Gherla – Cluj-Napoca (direcția comunelor de pe râul Someș), un proiect de infrastructură care ar putea schimba semnificativ dinamica logistică a nordului Transilvaniei. Inițiativa nu este una punctuală, ci face parte dintr-o strategie mai amplă ce vizează și achiziționarea de terenuri în zonele Răscruci, Borșa și Vultureni, pentru dezvoltarea unor platforme de depozitare și distribuție integrate cu transportul aerian.
Proiectul are în vedere realizarea unui aeroport cargo de dimensiune medie, adaptat cererii regionale și naționale. Suprafața estimată este de 250–350 de hectare, cu una sau două piste cu lungimi cuprinse între 2.500 și 3.500 de metri, terminale cargo de 40.000–50.000 de metri pătrați și o capacitate anuală de 300.000–500.000 de tone de marfă. Rolul acestuia ar fi acela de hub logistic regional sau național, orientat spre eficiență operațională, nu spre volumele uriașe ale marilor huburi vest-europene.
Din punct de vedere funcțional, suprafața aeroportului ar urma să fie utilizată preponderent pentru piste, căi de rulare și zone de siguranță, care ocupă în mod obișnuit între 40 și 60% din total. Terminalele cargo, depozitele și zonele logistice ar reprezenta aproximativ un sfert din suprafață, iar restul ar fi alocat drumurilor interne, parcărilor, facilităților vamale, zonelor verzi, protecției fonice și rezervelor pentru extinderi viitoare. Această structură explică amploarea investiției și necesitatea unei planificări riguroase pe termen lung.
Fondul de investiții implicat este cunoscut pentru dezvoltări comerciale și rezidențiale în Europa de Est, însă, în contextul schimbărilor economice globale și al creșterii accelerate a comerțului online, își reorientează strategia către logistică și transport, considerate sectoare mai stabile și cu potențial de creștere pe termen lung. Reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare și presiunea tot mai mare pe infrastructurile existente fac ca investițiile în aeroporturi cargo și spații de depozitare să devină din ce în ce mai atractive.
În această investiție este implicat și un fost politician clujean, actualmente antreprenor, care joacă rolul de facilitator local al proiectului. Cu o bună cunoaștere a realităților administrative și economice din zonă, acesta consideră că momentul este favorabil pentru o astfel de inițiativă: „Zona Gherla are un potențial logistic enorm, insuficient valorificat până acum. Nu vorbim despre un proiect megaloman, ci despre o infrastructură realistă, gândită să deservească economia regională și să degreveze nodurile deja suprasolicitate”, a declarat acesta.
Poziționarea geografică este unul dintre argumentele-cheie ale investiției. Gherla se află la intersecția unor rute comerciale importante care leagă Cluj-Napoca de Dej, Bistrița și Baia Mare, formând un veritabil „Y logistic”. Un aeroport cargo amplasat aici ar putea deservi nu doar orașul, ci un bazin industrial extins, reducând timpii de transport și costurile pentru companiile din nordul Transilvaniei.
Un alt avantaj major îl reprezintă degrevarea Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, tot mai orientat către traficul de pasageri. Un aeroport cargo privat, cu taxe mai mici și proceduri mai rapide, ar putea atrage operatori de curierat, companii de e-commerce și transportatori specializați, evitând congestia infrastructurii rutiere și limitările operaționale actuale.
În viziunea investitorilor, noul aeroport nu ar concura direct cu marile huburi europene, ci s-ar specializa pe segmente bine definite, precum curieratul express pentru Transilvania de Nord, transportul de produse perisabile sau componente industriale livrate „just-in-time” către parcurile industriale din regiune. De asemenea, există interes pentru centre de mentenanță și servicii tehnice pentru aeronave mici și medii, un segment încă insuficient dezvoltat în România.
Ideea unui aeroport cargo privat în zona Gherla este una îndrăzneață, însă contextul economic și logistic actual îi conferă un potențial strategic real. Aglomerarea nodurilor tradiționale, cererea în creștere pentru soluții logistice flexibile și poziționarea favorabilă pot transforma acest proiect într-un pol regional de dezvoltare. Succesul va depinde de coerența planificării, integrarea cu infrastructura rutieră și feroviară și capacitatea investitorilor de a colabora eficient cu autoritățile locale și județene.